Coloniale Semizian

…tatal meu, Eghia Semizian, avea pravalia pe strada Maica Domnului, se numea “Coloniale Semizian”, atunci era un cartier cu oameni de mijloc, cu venituri scazute, majoritatea lucratori la ITB, Tramvaie Bucuresti. Imi amintesc ca mai venea cate un copilas trimis de maica-sa „sa-mi dati de trei lei cafea si de doi lei zahar…!” , mama mai dadea marfa si „pe caiet”.In cartier erau multi unguri veniti aici pentru a lucra in constructii, unguroaicele nu prea vorbeau romaneste si maica-mea, ca sa se inteleaga cu ele, invatase ea ungureste si le servea, le facea socoteala in ungureste. Pravalia era de coloniale si era ticsita de tot felul de marfuri, pe la pranz, maica-mea se retragea sa se odihneasca putin si, pravalia ramanea pe mana mea si a baiatului de pravalie, era momentul in care eu dijmuiam dulciurile, ciocolata si halvaua. Halvaua se taia dintr-o bucata mare dupa cat dorea clientul, asa ca ramanea un model de taietura, un fel de scara. Eu taiam cu mare atentie avand grija sa ramana la final acelasi desen ca maica-mea sa nu-si dea seama. Se prajea si cafea, se cumpara cafea verde si se prajea la noi, aveam o instalatie rudimentara, un fel de soba de fier in care se facea focul cu lemne si deasupra era un cilindru care se invartea cu ajutorul unei manivele, se mai verifica din cand in cand gradul de prajire. Odata am prajit chiar eu o sarja de cafea si am prajit-o bine, am fost foarte mandru de asta. Mai spre centrul orasului erau magazine care aveau masini mari, performante de prajit cafea, noi ne descurcam cu ce aveam…

…imi mai amintesc ca erau multi cizmari in vremea aceea, nu se gasea de cumparat incaltaminte gata facuta, daca aveai nevoie de pantofi, trebuia sa mergi la un cizmar sa-ti faci „la comanda”.

– povestite de Dl.Semizian – fiul lui Eghia Sermizian

Yeghia Semizian_1892-1945 punga pt.cafea cu matrita de imprimare

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.