Armenii din Bucurestiul de altadată / Enigma unei fotografii

Iubitorii istoriei Bucureştilor, cei care au răsfoit cărțile şi albumele cu imagini din Bucureştiul de altatădată au văzut, cu siguranță, fotografia Halei cu firma Fabrica de Cafea, uneori subtitrată – Târg cu miei tăiați.

          Mulți dintre acei iubitori, au trecut pe lângă această fotografie, tratând-o la fel ca una din sutele de imagini ale vechiului Bucureşti, fără a se întreba care este numele Halei şi a proprietarului fabricii, fără a şti legătura armenească cu această fotografie.

          Fotografia reprezintă Hala Mare sau Piața Mare, care a purtat de-a lugul vieții numeroase denumiri, Hala-Piața Ghica, Hala Centrală, Hala-Piața Națiunii, pentru a deveni în final Halele Unirii-Piața Unirii.

          Piața/Halele Unirii, ultimul monument bucureştean demolat (în 1986), a fost cea mai veche hală din Bucureşti. Construită în anul 1872 după modelul halei din Paris, a fost inițial hală de carne care, după ce i s-au adăugat halele de peşte, de păsări, de fructe, de brânzeturi, de zarzavaturi, a devenit Halele Centrale.

          Hala din fotografia cu pricină are atârnată în partea ei de sus firma Fabrica de Cafea / Cafea zilnic proaspătă, iar în partea de jos este scris Cafea Delicioasă / A. Ilie Marin. Dar cine a fost Ilie Marin?

          Reclama fabricii o întâlnim într-un anuar armenesc din anul 1923 care indica că fabrica datează din anul 1904 şi că este situată în Piața-Hala Ghica nr. 21. Deşi nu era lucru ieşit din comun ca reclame ale negustorilor ne-armeni să apară în ziarele armeneşti, această reclamă ne-a trezit curiozitatea şi ne-a determinat să urmărim numele proprietarului.

          Întâmplarea a făcut să întâlnim în numărul din 1 iunie 1920 al ziarului armenesc Djagadamard, care apărea la Constantinopol, un anunț de căutare de persoane, anunțuri foarte răspândite în acele vremuri.

Anunțul arăta că Eghia Avedian din Erzânga, satul Tughva, provincia Kuru Ciai, îşi căuta fiul, pe Harutiun Avedian care plecase pe front cu armatele de voluntari să lupte pentru apărara patriei, ultima informație despre el fiind că după război se afla în zona Rostov-Nakhicevan. Anunțul cerea celor care dețineau informații să-l anunțe pe Ilie Marin, strada Hal (probabil Hala Ghica), nr. 5, Bucureşti.

          Aşadar, proprietarul fabricii de cafea – A. Ilie Marin era Avedian (inițiala A.) Eghia (echivalentul armenesc al lui Ilie), fără să ştim însă, originea patronimului Marin ataşat numelui.

          Ilie Marin a fost apropiat de familia bucureşteană, Baraghian. La decesul lui Ariovk Ciavuşian, socrul lui Armenuhi Ciavuşian, care era soră cu frații Armenag, Hagop şi Vartan Baraghian, Ilie Marin dona Orfelinatului Armean de la Strunga, pentru sufletul decedatului, suma de 500 lei. Iar peste un an, în 1925, contribuia financiar pentru ridicarea plăcii comemorative dedicate ostaşilor enoriei armene căzuți în războiul pentru întregirea neamului.

          Aşadar, enigma fotografiei a fost descifrată – imaginea reprezintă Fabrica de cafea Eghia Avedian!

Edvard JEAMGOCIAN

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.




This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.