O PLIMBARE PE CALEA MOSILOR ACUM TREI SFERTURI DE VEAC…

Nu era o trama stradala dreapta, asfaltata si larga ca acum. Dimpotriva, era opusul acestora. Serpuita, pavata cu piatra cubica, cu diverse cladiri de cele mai variate nivele de inaltime, ganguri si subsoluri cu ferestre de multe ori lipsa de unde exhalau mirosuri mucegaite, blocuri inalte de 3-5 etaje alaturi de casute chircite, case cladite la marginea trotuarului ingust alaturi de vile cu cate o curte larga mai mult sau mai putin ingrijita, strada asta nu prea larga adapostea magazine si dughene de tot felul si trei cinematografe din care a supravietuit doar unul (actualul Europa).Celelalte doua erau cinematograful Splendid, colt cu Vaselor, si American, colt cu Fainari. Ambele au disparut la rectificarea strazii in anii 1980. Dar acum trei sferturi de veac nu putine firme demonstrau prezenta armenilor in Capitala, iar azi, intorcandu-ne cu 75 ani in urma, ne vom marginii sa hoinarim, impreuna cu cititorul, vechea Calea Mosilor, de la Obor spre Bulevardul Carol I…Pe mijlocul ei trecea scrasnind tramvaiul 21, care avea trei clase in cele trei vagoane de confort si preturi diferite.

La numarul 242, colt cu alea Rumeoara, era cabinetul doctorului Teron Furungian, telefon automat 203/93,boli interne, si venerice. La numarul 63 era cabinetul de avocatura a lui Corneliu Grigorian si Vahan Ghemigean : se ocupa cu procese, obtinere de cetatenie si percepea tarife foarte modeste, conform reclamei. Erau mai multe bacanii pe Mosilor tinute de armeni. Asa era cea de la nr. 211, a lui Dartad Zadig Muradian, de departe cea mai vestita in prepararea amestecurilor de cafele dupa pofta inimii clientului, la fata locului. Sortimentul de articole coloniale si delicatese era inepuizabil. In magazin adastau armeni care o transformasera intr-un fel de club unde se discutau fel de fel de probleme arzatoare la ordinea zilei. In spatele magazinului, cunoscutii puteau sta la o masa si o cafea pentru discutii mai prelungite. Dupa razboi acest magazin a decazut la nivelul unui amarat centru de paine unde Zadig, acum foarte batran, ajutat de fiul sau, lipea bonurile de paine decupate de pe cartelele comuniste. Dar armenii tot mai veneau sa mai schimbe cate o vorba. Si sa ofteze. Dar sa revenim iarasi acum 75 de ani. La nr.266 era o alta bacanie a lui Hovhannes Grigorian. La nr. 246 o alta bacanie a lui Stepan Hazarian, iar la nr.411 bacania lui Harutiun Docuzian.

Nu lipseau desigur furniturile de cizmarie. Astfel un asemenea magazin era la nr. 201, si apartinea lui Bedros Sukias , dar cel a lui Kevork Fesgian, cu acelasi profil, de la nr. 284 era mai mare. Dar nu era singurul. Furnituri de cizmarie mai oferea magazinul Kestanian-Sismanian de la nr. 304, magazinul Hovhannes Mardikian de la nr. 213, si cel al lui Matteos Gharibian de la nr. 262

La nr. 298 era atelierul pictorului Partogh Vartanian, (1898-1954) prezent astazi in licitatii si in numeroase colectii particulare din Romania si din alte tari, dar caruia nu i s-a dedicat pana astazi nici un album. De…asta e!
Un ceasornicar armean de pe Mosilor, la nr. 339 era Hrant Seohleian. Iar la nr. 350 era atelierul fotografic a lui Tigran Kundaccian. Acesta executa in exclusivitate fotografiile artistice pentru presa armeneasca a timpului.
Dar bag seama ca ne-am grabit si am tinut doar strada principala. Dar mai erau afaceri armenesti si pe strazile laterale ce dadeau in Calea Mosilor. Sa trecem si pe acolo.

Pe str, Popa Petre nr. 8 era cabinetul dr. Lazarian. Pe str. Iancu Capitan 5 era cabinetul juridic a lui Berci Garabedian, iar pe Iernei nr.7 cel a lui Teron Bacalian. Pe str. Ion Maiorescu 33, era cabinetul stomatologic apartinand Doamnei Kestanian-Tatarian. (Atestata cu medalie de la Paris).

Angrosistii de manufactura erau adunati pe strada Gabroveni : la nr 6 Hlebnikian-Vartparonian , la nr. 57, Kr. Karakasian, la nr 47 , Iplikian (firma Stephen). Angrosistii de filatura erau pe str Sf Ion Nou, unde se termina Calea Mosilor. Astfel la nr 3 era firma ARAX, la nr 6 era cea care apartinea de Melikian, iar la nr. 1 era a lui Hovhannes Avedikian. Negotul cu Cafea nu lipsea nici el din zona Mosilor. Astfel vedem pe str Coltei 19 firma H.Kellerian. Alaturi, la nr. 21 era cea a lui Sahen Docuzian. Angrosistul de cafea si delicatese Kurken Hovakian era si el in str.Sf.Ion nou la nr.1. Sa trecem si pe la Dikran Hasmanian la pravalia lui din Silvestru 15. Arakel Krikorian avea magazinul de coloniale pe Vaselor 7. Pe Iancu Capitanu 30 intalnim articolele de incaltaminte Hovhanes Baclagian. Acelas profil il aveau si Fratii Narkizian de pe Fainari 48. Tot asa si Ardases Edikardasian de pe Iernei nr.9, ca si Harutiun Ciaparian de pe Calusei 16, Mihran Hovahnessian de pe Ion Maiorescu 38, Stepan Kevorkian de pe Ion Maiorescu 8, si Israel Cociunian de pe Popa Nicolae 11.

In Piata Rosetti nr 8 era magazinul de covoare a lui H. Apelian. Iata si un lacatus cu atelierul pe Episcopul Radu 45: Hetum Sukiasian.

In starada Vaselor nr 37 –surpriza-gasim redactia saptamanalului NORAVEP, editor Aram Harutiunian, tematica: bijuteriile literaturii europene ! Revista aparea in 32 de pagini, si fiecare numar contine cel putin o nuvela. Numarul costa 7 lei.

Strada Baratiei adapostea si ea reprezententi ai comertului armenesc. La nr. 6 era societatea Topalian et Co. cu profilul de manufactura din Anglia. Iar la nr 34 societatea BURSA a lui E. Keaheaian specializata in matasuri.

Pe strada Pictor Luchian 14 (prin Calea Mosilor) era Institutul de Arte Grafice ASTORIA care tiparea, printre altele, si tiparituri armenesti.

Era de umblat, nu gluma, ca sa colinzi toate aceste adrese, si asta numai in zona Calea Mosilor! Calea Mosilor era, pe vremea aceia o mica Armenie cu bucuriile si necazurile ei…

Nu putem incheia aceasta grabita plimbare cu…masina timpului, fara sa redam o reclama care iese din tiparele genului. E mai mult un strigat in pustiu, e un planset, o chemare in necunoscut, un fel de Karunk exprimat sub forma de anunt. Pe aceasta o redam in totalitate, si nu indraznim s-o comentam in nici un fel, din pietate si emotie. Cititorul va judeca singur.

LA HOGEA
SETRAG KAPRIELIAN

Apartin de neamul Panikian, din Kemah satul Urry. La 18 ani am pribegit peste hotare. In anul 1897 am venit la Bazargic, la tatal meu care din anul 1868 facea acolo negot de cafea si tutun. Am ramas la Bazargic pana in anul 1915. In timpul razboiului am venit in Romania si apoi Rostov. In anul 1919 am plecat in Armenia de unde m-am intors la Bolis in anul 1920. In anul 1921 am venit din nou in Romania si 7 ani m-am ocupat cu comertul de cafea la Ploiesti. In anul 1928 am venit la Bucuresti unde pe strada Lipscani nr 8, am o pravalie de CAFEA cu firma HOGEA.

Fara comentarii.

Adrese, adrese, case, firme, nume, destine. Disparute fara intoarcere precum picaturile unei ploi neasteptate in desertul saharian. Nemilosul simun al istoriei sufla fara ostoire in toate timpurile. Unii se impotrivesc, altii il ajuta. Dar lui nu-i pasa. El sufla mereu.

Anna Nuny
O plimbare pe Calea Mosilor la sfarsit de veac…

Ghemigian Ararat 166_feb_1939 Ararat 166_feb_1939_Furungian CALEA MOSILORSuchias_Bedros

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.